Nu Ne Mai Spionati

Către Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Doamnei Preşedinte Roberta Anastase
Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi
Domnului Preşedinte Nicolae Păun
Domnului Secretar Florin Postolachi
Stimată Doamnă Roberta Anastase,
Stimate Domn Florin Postolachi,
Vă solicităm o dezbatere publică între parlamentari şi organizaţiile societăţii civile pe care le reprezentăm, reunite în Acţiunea Pentru Educaţie şi Libertate, în vederea remedierii încălcării drepturilor constituţionale ale tuturor românilor de către Guvernul Tăriceanu prin adoptarea unei Hotărâri de Guvern abuzive, fără informarea opiniei publice şi fără consultarea societăţii civile.
La începutul acestui an românii au aflat că de la 1 ianuarie 2009 au fost introduse, cu titlu obligatoriu, paşapoarte biometrice, ca măsură premergătoare introducerii, de la 1 ianuarie 2011, a cărţilor de identitate
cu cip biometric pentru toţi cetăţenii României. Acestea diferă de actele de identitate de până acum prin încorporarea unui cip electronic de tip R.F.I.D. - dispozitiv de identificare prin unde radio - care conţine informaţii personale, între care imaginea facială şi amprentele. Cipul devine astfel elementul esenţial de identificare a fiecărei persoane şi este considerat periculos atât de organisme medicale americane cât şi de foruri ale Uniunii Europene (vezi ataşat Avizul Comitetului Economic şi Social European privind identificarea prin unde radio - R.F.I.D.).
Hotărârea de Guvern poartă numărul 1566/2008 şi a fost semnată şi contra-semnată de ministrul de Interne din 15.12.2008, Cristian David şi de prim ministrul României de la acea dată, Călin Popescu Tăriceanu.
Hotărârea a fost dată pe final de mandat şi nu a fost precedată de absolut nici o consultare publică, după cum prevăd normele Uniunii Europene şi Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică că şi Regulamentul 2252/2004 al C.E.. Proiectul legislativ a ajuns la Camera Deputaţilor. Pe 10 Februarie 2009 Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil Hotărârea privind introducerea paşapoartelor biometrice.
Pe 19 Februarie 2009, Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului o dat o Hotărâre în care afirmă că Guvernul precedent a încălcat prin HG 1566/2008 normele democratice şi face Apel la autorităţi şi la Preşedintele României pentru redresarea situaţiei afirmând printre altele: “Argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea şi urmărirea delicvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat că o bandă de infractori. Dimpotrivă, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor,
drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase”.
Sfântul Sinod al BOR studiază temeinic în acest moment situaţia generată de HG 1566/2008.
La Apelul duhovnicului Iustin Pârvu şi a societăţii civile preocupată de apărarea drepturilor constituţionale şi a libertăţii umane s-au strâns până la această dată 100.000 de semnături de protest care ne obligă să vă solicităm să supuneţi atenţiei cererea noastră care se bazează şi pe următoarele considerente juridice:
Considerente preliminare. Autorităţile competente au avut în vedere la introducerea acestor acte cu elemente de siguranţă tip cip şi biometrice îmbunătăţirea securităţii cetăţenilor şi prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a fraudelor constând în falsificarea acestor documente.
Aspecte procedurale care au fost încălcate prin actele normative intrate în vigoare, referitoare la actele electronice.
Aceste acte sunt:
– H.G. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora
– H.G. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora
– O.U.G. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie
– O.U.G. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
– Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
– Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre.
Având în vedere ca aceste prevederi prezintă un impact deosebit asupra persoanei umane considerăm că lipsa informării de către autorităţile emitente a cetăţenilor, cei care de fapt sunt vizaţi direct prin introducerea actelor, reprezintă o vătămare vădită a dreptului acestora de a aprecia dacă aceste măsuri aduc atingere sau nu drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Mai mult, faptul că aceste reglementări nu au fost puse în dezbatere publică, apelându-se la modalităţi excepţionale de legiferare în sensul că au fost adoptate aceste măsuri prin intermediul actelor normative emise de Guvern în regim de urgenţă, amplifică vătămarea.
Această urgenţă nu este justificată întrucât potrivit H.G. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, publicată în M.O., la art.3, „paşapoartele aflate asupra titularului îşi păstrează valabilitatea şi se retrag treptat din circulaţie potrivit solicitărilor cetăţenilor”, text din care rezultă că vor circula în mod valabil, în paralel, atât actele fără cip cât şi cele care conţin acest cip.
În concluzie, urgenţa ar fi fost dovedită dacă s-ar fi prevăzut în mod imperativ, în textul legii, obligativitatea preschimbării vechilor paşapoarte, într-un termen determinat, astfel că toate documentele de călătorie emise să conţină în mod obligatoriu cip-ul R.F.I.D..
Astfel, ne găsim în situaţia contradictorie în care, la începutul intrării în vigoare a acestor acte normative, vor exista într-un procentaj mult mai mare, paşapoarte valabile, fără cip R.F.I.D. faţă de cele cu cip care conţin elemente de siguranţă noi şi elemente biometrice.
Prin aceste reglementări, având în vedere că se aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului, s-ar fi impus ca aceste acte normative să fie adoptate de către Parlament, care reprezintă puterea legislativă, şi nu de către puterea executivă, reprezentată de Guvern care, potrivit legii, doar în mod excepţional poate legifera cauze de mai mică importanţă.
Astfel, s-ar fi impus adoptarea unei legi unice care să prevadă introducerea actelor cu date biometrice şi nu cum s-a procedat în sensul că s-au adoptat în mod succesiv H.G.-uri, O.G.-uri şi O.U.G.- uri, fapt ce antrenează dificultăţi suplimentare de aplicare a reglementărilor comunitare.
Dacă aceste norme s-ar fi supus dezbaterii publice la nivel naţional, potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi Regulamentului 2252/2004 C.E., s-ar fi creat posibilitatea ca Sfântul Sinod şi societatea civilă să-şi exprime punctele de vedere.
Prin modul de reglementare al acestor acte normative au fost încălcate următoarele dispoziţii din Legea 52/2003:
„Art. 1. – (1) Prezenta lege stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
Art. 6. – (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii. (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ”.
De asemenea, prin aceste acte normative au fost încălcate şi dispoziţiile Regulamentului 2252/2004 C.E. care prevede în mod imperativ faptul că trebuie transpus în legislaţiile statelor membre în cel mult 18 luni pentru fotografia facială (până în iunie 2006) şi în cel mult 36 de luni pentru amprentele
digitale (până la sfârşitul anului 2008). Aceste termene prevăzute de Regulament au fost prevăzute cu scopul precis de a fi creată o perioadă specială în vederea organizării şi desfăşurării dezbaterii publice la nivel naţional.